Șeful BNR crede că România se confruntă cu chestiuni de competitivitate în ceea ce privește mărimea fermelor și costurile de producție. „Într-adevăr, este o problemă”, (Mugur Isărescu)

Factorii care au acționat în sensul creșterii, peste ceea ce BNR a anticipat, a inflației CORE2 ajustat, în ultimele trei luni ale anului trecut, provin în principal din domeniul agroalimentar (creșterea prețurilor la carne și la fructe proaspete), un posibil motiv al acestor majorări fiind pus de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe seama lipsei de competitivitate a fermelor din România.

„Se pare că avem și chestiuni de competitivitate legate de mărimea fermelor din România și ceva competitivitate de preț pe care noi, cei de la Banca Națională, le urmărim cu atenție. Colegii din Ungaria, din Germania, colegii, partenerii, produc mult mai ieftin. Într-adevăr este o problemă și trebuie să te uiți de unde vine, de ce ai costuri mult mai ridicate, în condițiile în care produci porumb, forța de muncă nu este extrem de bine plătită în agricultura românească”, a declarat Mugur Isărescu, marți, 11 februarie 2020, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației. „În ceea ce privește rata anuală a inflației CORE2 ajustat, aceasta categoric a fost influențată și de persistența excesului de cerere agregată, dar în cazul concret al ultimelor trei luni din anul precedent, IPC – carnea și produsele din carne – au influențat mult, este o creștere semnificativă”.

În plus față de majorările de preț înregistrate la carne și la produsele din carne, guvernatorul a mai precizat că atât la nivel european, dar și la nivel de țară a fost constatată o scumpire vizibilă a fructelor proaspete.

„Colegii de la direcția de studiu au făcut o analiză cu două produse, în special cu mere și pere și cum au acționat ele în sensul creșterii inflației bazată pe Indicele Prețurilor de Consum (IPC)”, a mai adăugat Isărescu.

Potrivit precizărilor sale, rata anuală a inflației a crescut în trimestrul IV din 2019, depâșind limita superioară a intervalului de variație asociat țintei.

În acest context, pe lângă factorii care au acționat în sensul creșterii prețurilor la carne și la fructe proaspete și combustibilii au contribuit la majorarea inflației de la 3,5% în septembrie anul trecut, la 4% în decembrie 2019.

Evoluția inflației și cauzele acesteia

Potrivit Raportului asupra inflației, dat publicității marți, rata anuală a inflației IPC a depășit limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare în trimestrul IV 2019, încheind anul la valoarea de 4,04 la sută (cu 0,55 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în luna septembrie și, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul prevăzut în prognoza anterioară).

„Dincolo de manifestarea unui puternic efect de bază la nivelul grupei combustibililor, evoluția a reflectat impactul unor șocuri de natura ofertei pe segmentul câtorva produse agroalimentare (fructe, carne de porc), a căror transmisie în prețurile finale a fost înlesnită de persistența excedentului de cerere agregată”, se menționează în document.

Pe de altă parte, accelerarea inflației de bază CORE2 ajustat din trimestrul IV 2019 a contribuit semnificativ șocul pe partea ofertei manifestat la nivel internațional pe segmentul cărnii de porc, marcat în continuare de epidemia globală de pestă africană.

„Virusul a afectat îndeosebi China, cel mai mare consumator de carne de porc din lume, înjumătățind practic într-un an și jumătate, de când a fost raportat primul caz, efectivele de porcine de pe teritoriul acestei țări. Ca urmare, importurile Chinei din Europa și America de Sud s-au extins într-un ritm alert pe tot parcursul anului 2019, în încercarea de a acoperi nevoia de consum a populației, imprimând prețurilor internaționale o tendință puternic ascendentă”, scriu în document specialiștii BNR.

Aceștia mai precizează că, în Europa, țara noastră a fost cea mai afectată de răspândirea pestei porcine africane, cele circa 550.000 de sacrificări realizate până la finele anului 2019 reprezentând peste 10 la sută din efectivele existente la momentul semnalării prezenței virusului în țară.

„În acest context, prețul agricol ale cărnii de porc pe plan local a traversat un nou episod de majorare accelerată în luna noiembrie, ajungând la sfârșitul anului cu aproximativ 50 la sută mai mare decât cel consemnat cu un an în urmă. Ramificațiile fenomenului se întind însă dincolo de acest segment, în China observându-se deja o tendință generalizată de creștere a prețurilor la alte produse alimentare, pe măsură ce populația încearcă să suplinească absența cărnii de porc din alimentație prin intermediul altor surse proteice precum ouă, carne de pui sau carne de vită”, se mai menționează în raport.

Un nou maxim al ultimilor 10 ani

Dată fiind amploarea fenomenului, dar și excedentul de cerere agregată din economie, favorabil transmisiei în prețul final, rata anuală de creștere a inflației de bază CORE2 ajustat a urcat în trimestrul IV 2019 până la 3,7 la sută (+0,3 puncte procentuale față de luna septembrie), un nou maxim al ultimilor 10 ani, afirmă analiștii BNR.

Pe de altă parte, mai afirmă aceștia, datele statistice au indicat scăderea ratei anuale a inflației IPC în luna octombrie la 3,4 la sută, de la 3,5 la sută în luna septembrie și, ulterior, avansul în luna noiembrie până la 3,8 la sută, deasupra intervalului țintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Plusul inflaționist față de luna septembrie s-a datorat, în principal, majorării prețurilor legumelor și fructelor, dar și accelerării inflației de bază.

Nu în ultimul rând, cei de la BNR au spus că inflația de bază a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4 la sută în septembrie la 3,5 la sută în noiembrie, ușor peste nivelul prognozat.

„Creșterea a reflectat influențele venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor materii prime agroalimentare și din ușoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse persistenței presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor unitare cu forța de muncă”, au conchis aceștia.

Potrivit specialiștilor, şocurile de ofertă sunt reprezentate de ecartul dintre inflaţia IPC şi CORE2, mai exact de preţurile alimentare volatile, cele ale combustibililor şi cele administrate.

Sursă foto: Gândul